Stomatita la pisici

Stomatita la pisici

Stomatita este o boală virală care este însoțită de inflamarea gingiilor și a cavității bucale, provocând în același timp multă durere unui animal de companie pufos. De regulă, boala apare atunci când sistemul imunitar al animalului este slăbit și duce adesea la pierderea dinților la pisică. De asemenea, stomatita este o consecință a unor boli precum virusul imunodeficienței sau virusul leucemiei feline. Prin urmare, această boală este destul de gravă, ceea ce necesită tratament imediat. În același timp, nu este neobișnuit ca pisicile să trateze cu succes stomatita pentru a îndepărta un număr mare de dinți. Pentru a evita stadiul acut de dezvoltare a bolii la animalele de companie cu blană, proprietarii lor trebuie să știe cum să recunoască boala și cum să o trateze în mod corespunzător.

Simptomele stomatitei la pisici

De obicei, stomatita la pisici face ca gingiile să se umfle și să devină roșu aprins, în special în partea din spate a gurii. În plus, animalul de companie refuză hrana sau preferă un tip de hrană extrem de moale. Odată cu dezvoltarea bolii, animalul are un miros neplăcut din gură, salivație abundentă, o creștere a zgomotelor respiratorii. Părul de pisică poate mirosi urât. Letargia, lipsa de exprimare a iubirii față de proprietari, secretul sau agresivitatea animalului de companie ar trebui să-și alerteze proprietarii și să servească drept motiv pentru un apel urgent la medicul veterinar.

Cu complicații ale stomatitei, pisicile pot experimenta pierderea în greutate, slăbirea conexiunii emoționale cu proprietarul. Senzațiile dureroase pot face un animal atât agresiv, cât și letargic și secret. Prin urmare, dacă observați modificări în comportamentul său, asigurați-vă că inspectați cavitatea bucală a animalului (dacă se pretează). Dacă observați că s-au format umflături sau răni în gură, duceți-vă imediat animalul de companie la medic. La pisicile cu stomatită, medicul veterinar efectuează neapărat o analiză pentru virusul imunodeficienței, virusul leucemiei și calciris pentru a exclude sau confirma prezența acestora.

Tratamentul stomatitei la pisici

Pentru stomatita ușoară, se utilizează un imunostimulant - prednison sau ciclosporină, care modifică răspunsul sistemului imunitar la un animal bolnav. În cele mai multe cazuri, pisicii vor fi îndepărtați mai mulți dinți pentru a suprima infecția. În timp ce această metodă de tratare a stomatitei poate părea barbară, majoritatea "pacientii" experimentând ușurare după o procedură de extracție a dintelui. Mai mult decât atât, dinții afectați de stomatită la pisici sunt foarte dureroși, astfel încât animalele nu sunt capabile să-i folosească „așa cum a fost prevăzut”. Analgezicele și antibioticele sunt prescrise pentru pisică după extracția dentară.

Îndepărtarea dinților pentru stomatită la pisici reduce inflamația, dar inflamația reziduală poate persista. Prin urmare, în unele cazuri, medicamentele antiinflamatoare în combinație cu analgezice sunt prescrise pentru tratamentul ulterior.

După întregul curs de tratament, animalul de companie va trebui să fie examinat în mod regulat de un medic veterinar pentru a confirma vindecarea corespunzătoare a rănilor și pentru a evalua răspunsul la procedură. Prin urmare, fiți pregătit pentru faptul că, în decurs de două până la trei săptămâni de la începerea tratamentului, va trebui să vă vizitați destul de des medicul veterinar.

Un semn al recuperării unei pisici după stomatită este revenirea poftei de mâncare, o îmbunătățire a stării generale a animalului de companie și o creștere a iubirii sale pentru stăpânii săi. În același timp, după o lungă „grevă a foamei” din cauza senzațiilor dureroase din timpul stomatitei, multe animale „se aruncă” asupra hranei atât de mult încât se îngrașă în exces. Prin urmare, după tratamentul stomatitei, este foarte important să monitorizați ce și cât mănâncă animalul dvs. de companie pentru a evita dezvoltarea obezității la animal.

În cele din urmă, aș dori să remarc că stomatita la o pisică, de regulă, se dezvoltă treptat, iar simptome precum letargia sau secretul apar numai în timp. De aceea, mulți proprietari pentru o lungă perioadă de timp nici nu observă că animalul de companie este bolnav. Examinarea regulată a cavității bucale a pisicii, observarea atentă a comportamentului acesteia, în special în ceea ce privește hrana, și consultarea în timp util cu un medic veterinar va ajuta la evitarea acestei greșeli enervante. Nu ezitați să vă sunați medicul dacă sunteți îngrijorat sau îngrijorat de schimbările în comportamentul sau sănătatea animalului dvs. de companie. La urma urmei, orice boală este mult mai ușor de prevenit decât de vindecat!

Aveți grijă de animalele dvs. de companie și nu vă îmbolnăviți!